Teatru

Se lasă cu Panică la Nottara! #HaiLaTeatru

Șoc șoc! Panică La Nottara! Asta ca să încep cu o glumă 🙂

Și ca să n-aveți timp să vă acomodați cu șocul instalat (haha), schimb registrul la 180 de grade – o să vedeți unde vreau să ajung. Bum! – și intru direct în subiect și vă vorbesc de prietenie. Sau poate renașterea unei prietenii, că mereu avem impresia că suntem prieteni cu niște oameni pe care i-am cunoscut cu n-șpe mii de ani în urmă și, de fapt, nu mai știm nimic despre ei. Sau aproape nimic. Și începem și-i îmbuimbăm de cap cu toate problemele noastre și nu mai știm să-i ascultăm. Nu mai știm să ne ascultăm prietenii. Nu mai știm să-i întrebăm: „măi, sunteți bine?”…Ne lăsăm duși de val – de probleme, de muncă, poate și de nimicuri…și prietenii, săracii, n-au cum să ne întoarcă spatele…ne ascultă, ne înțeleg…că poate, poate, la un moment dat, o veni și rândul lor – să fie ascultați.

Am intrat nițel în filosofie de viață. Asta și voiam. Știi momentele alea rare (sau dese?) când te întrebi: „măi, ce-o fi cu mine? ce fac mai departe? care-i visul, scopul…care-i înțelesul vieții mele? pe cine trebuie să am alături, ce-am pierdut, ce trebuie să recapăt, cine-mi sunt prietenii…cine sunt EU?”

img-up-966x0-21.Alexandru_Jitea_Gabriel_Raua
foto: http://www.nottara.ro

Panică. De la Nottara. Căci despre ea vorbim. O piesă de teatru care mie mi-a dat de gândit. Și care îți aruncă-n față, în sensu` bun, toate cele înșirate de mine mai sus. 3 prieteni. Un apartament. O canapea. O discuție. Și sinceritate. Unde duc toate astea? Ai fi surprins! Cum e, măi, să stai pe-o canapea cu prietenii ăștia ai tăi, și să vorbească despre tine ca și cum n-ai fi acolo? Ca și cum n-ai mai fi deloc pe lume, știi?…și tu, de fapt, să fii și să auzi ce părere au ei despre tine – să-ți rezume viața în câteva cuvinte. Și totul să se încheie cu: „ar mai fi putut face asta, și asta, și asta, dar n-a mai apucat…c-a fost prea preocupat de niște nimicuri…

Piesa asta pare un film. Intri și tu-n discuția celor 3 prieteni, te întristezi deodată cu ei, îți dai seama că nu mai ai timp de niște lucruri în viața asta, că ți-ai vândut timpul și pe nimicuri. Și-apoi se termină brusc filmul. Revii la ACUM. Și te bucuri că uite, ai mai căpătat un răgaz să te gândești la ce merită în viață…Așa real să pară totul?

Am tot zis de cei 3 prieteni din piesă…Cine creează Panică? Gabriel Răuță (Max), Alexandru Jitea (Leo) și Vlad Zamfirescu (Joni). O poveste simplă, dar cu atât de mult sens, regizată de Theodor-Cristian Popescu. E actuală, e enervant de adevărată…e o lecție. Și e de văzut! Pe Gabi Răuță l-am văzut și-n Fazanul, tot la Nottara – ai cronica aici

Următoarea reprezentație a piesei Panică e pe 21 aprilie, evident, la Nottara.

Advertisements